Noutăţi

„Păunul Patriarhiei” – Părintele Andrei Scrima (1925-2000)

COM_COMMENTS_COMMENTS_COUNT

Caractere rămase

Cancel or

Autor: Florin Duțu

Dintr-un adolescent ateu, aromânul Andrei Scrima „s-a convertit brusc la religie, evoluând, ulterior către forma mistică” (V.Anania), în timpul refugiului său în Argeș din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci „a avut un puternic șoc, datorită câtorva bombe căzute în preajma sa” în timpul bombardamentelor anglo-americane. A urmat perioada de formare teologică în cadrul mișcării duhovnicești „Rugul Aprins”, care ducea lupta cea bună mânuind „armele Duhului”, în principal Rugăciunea lui Iisus. Tânărul Andrei Scrima ajunsese la convingerea că „împotriva comunismului nu există altă armă de luptă decât Hristos.” A devenit astfel un călugăr erudit, „un om al cărții și bibliotecii”, „stilat în maniere, îngrijit îmbrăcat, e cu totul altfel decât ceilalți îmbrăcați în haină călugărească”, se spunea despre el.

Citește mai departe...

Misiunea în Ardeal - manuscris inedit

COM_COMMENTS_COMMENTS_COUNT

Caractere rămase

Cancel or

Autor: Părintele Arsenie BOCA

„Întoarceţi-vă acasă la confesiunea ortodoxă şi aşa tot neamul prinde putere pentru ziua care are să vie!”

Părintele Arsenie BOCA (1910-1989)

Citește mai departe...

Iisus țara mea

COM_COMMENTS_COMMENTS_COUNT

Caractere rămase

Cancel or

Autor: Nichifor CRAINIC

Pictorii timpurilor L-au zugrăvit şi chipurile Lui nu seamănă două între ele. Gânditorii L-au analizat şi concluziile lor se bat cap în cap. Misticii L-au imitat în nervii şi-n carnea lor, fiecare într-un fel deosebit. Sfinţii – în faptele lor, şi faptele lor sunt fărâmituri din fapta Lui. Popoarele L-au primit şi fiecare L-a împământenit după firea Sa. Şi totuşi, în milioane de feluri şi chipuri, Hristos e unul şi acelaş: ca flacăra focului, care îşi schimbă conturul cu fiecare clipă pe care o pâlpâie, şi coloarea după lemnul pe care-l mistuie.

Citește mai departe...

Pribeag în ţara mea. Sub mască. Memorii 23 august 1944 - 24 mai 1947

CUPRINS

 I.„Iarăşi se tulbură Irodiada... iarăşi cere pe tipsie capul lui Ioan” - Ioan Nichifor Crainic – academicianul prigonit (studiu introductiv de Florin Duţu)

II.Mărturia lui Alexandru Cojan, ginerele lui Nichifor Crainic, despre întâmplările din 1944-1947

III.Pribeag în ţara mea – sub mască. Memorii

 

„După sfatul lui Petru Groza, am stat camuflat prin satele ardeleneşti doi ani şi jumătate, crezând, după cuvântul său, că vine amnistia politică. M-am predat la 24 mai 1947. Am făcut contestaţie şi, în noiembrie 1947, mi s-a anulat pedeapsa şi s-a început rejudecarea. Dar în 19 iunie 1948, înainte de terminarea procesului, am fost depus la Aiud.” (Nichifor CRAINIC)

 

Cartea aceasta este continuarea volumului de memorii „Zile albe, zile negre. Memorii” (Ed. Floare Albă de Colţ, 2015) şi cuprinde amintirile din pribegie ale academicianului Nichifor Crainic din perioada 23 august 1944 - 24 mai 1947. Amintirile au fost scrise după cei cincisprezece ani de temniţă (1947-1962), cu speranţa că ar putea să şi le publice în acei ani (1962-1972). După trecerea în viaţa de dincolo de mormânt (20-21 august 1972), manuscrisul a fost păstrat de fiica sa, Furtuna Ioan, apoi de ginerele său, Alexandru Cojan.

La 23 august 1944 comuniştii au ieşit din ilegalitate şi profitand de prezenţa armatei sovietice au format cadrul legal pentru condamnarea tuturor potenţialilor opozanţi. Spionii lui Stalin, precum Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko) şi Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), au pătruns rapid în Servciul Secret Român (Siguranţa), la conducerea căruia vor ajunge după 1948, transformându-l în Securitate. În plus, se spunea că „Ana Pauker, Luca László, Teohari Georgescu, Gheorghiu Dej / Bagă spaima în burgheji”. În acest context Nichifor Crainic a aflat din ziare că este denigrat. La scurt timp a avut loc Procesul Ziariştilor Naţionalişti, o „făcătură” de proces, unde comunista Alexandra Sidorovici (soţia odiosului Silviu Brucan), a fost acuzator public şi l-a condamnat în lipsă pe Crainic la detenţie grea pe viaţă şi confiscarea întregii averi (4 iunie 1945; decizie anulată atât în 1947, cât şi în 1995). Nichifor Crainic şi-a început sub mască pribegia în Transilvania după ce a obţinut un buletin de identitate fals, sub numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea din Bucovina, eliberat de primarul refugiat la Sibiu din Gălăneşti (Rădăuţi). Şi-a lăsat barbă şi şi-a pus ochelari de sticlă groasă pentru a nu fi recunoscut.

Mai întâi s-a ascuns la Sibiu, apoi la Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, ajutat de prietenul său, marele duhovnic Arsenie Boca, să părăsească Sibiul într-un camion ce transporta brânză, scăpând astfel de raziile româno-sovietice. Întâmplarea a fost relatată în această carte. Aventura în Transilvania a continuat-o Nichifor Crainic ascunzându-se în satele din Munţii Apuseni (în judeţul Hunedoara: satul Grosuri Deal  - comuna Blăjeni; satul Zdrapţi  - comuna Crişcior; Comuna Vaţa - în apropierea locurilor natale ale Părintelui Arsenie Boca),  apoi în cele de pe Valea Târnavelor din Mureş (în Lepindea  - comuna Bahnea, la preotul Cornel Dascăl; în Icland - comuna Ernei, lângă Târgu Mureş, la preotul Matei Moruşca, fratele episcopului românilor din America, Policarp Moruşca; în satul Cerghid, la preotul Ioan Sămărghiţan). Toate întâmplările sunt relatate genial de Nichifor Crainic.

S-a predat la 24 mai 1947. I s-a anulat sentinţa (nov. 1947) şi i s-a rejudecat procesul, dar Petre Pandrea, avocatul său şi cumnatul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, a fost arestat. Crainic a fost aruncat în temniţa Aiudului pentru cincisprezece ani, fără sentinţă judecătorească.

 

 Academicianul IOAN NICHIFOR CRAINIC (n. 22 dec. 1889, Bulbucata, Vlaşca, azi jud. Giurgiu; d. 20-21 aug. 1972, Mogoşoaia, Bucureşti-Ilfov) – poet, profesor de teologie mistică, ctitor al Filocaliei româneşti din secolul XX, publicist tangenţial politic, ziarist (1916-1918 „Neamul Românesc”; 1918-1920 „Dacia”; 1924-1926 „Cuvântul”; 1926-1928 „Rampa”; 1928-1929 „Curentul”; 1932-1933 a condus ziarul „Calendarul”; 1936-1938 „Sfarmă-Piatră”; 1938 „Porunca Vremii”; 1962-1968 o serie de reportaje la revista „Glasul Patriei”);  animator cultural (1926-1944 a condus Revista literară şi artistică „Gândirea”, unde a grupat scriitori şi teologi de seamă ai ţării: Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Petrovici, Gib Mihăescu, Dumitru Stăniloae etc.), scriitor creştin ortodox militant, om politic. Distincţii: academician (membru titular din 21 mai 1940); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Viena (5 nov.1940); Premiul Naţional de Poezie (1928). Studii: 5 clase primare în comuna natală; 1904-1912 Seminarul Central din Bucureşti; 1912-1916 Facultatea de Teologie din Bucureşti; 1920-1922 Filosofia la Universitatea din Viena (neterminată). Activităţi: 1912-1916  Funcţionar la Casa Corpului Didactic; 1916-1918 Soldat sanitar în Primul Război Mondial; 1923-1926 Director al secţiei culturale la Fundaţia Principele Carol; 1926-1932 Profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău; 1932-1944 Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti; 1940 Preşedinte al Radiodifuziunii Române; 1942-1944 Preşedinte al Societăţii Cinematografice „Filmul românesc”; Demnităţi politice: 1926-1927 Secretar General al Ministerului Cultelor şi Artelor; 1929 Deputat independent de Vlaşca; 1940 Ministru al Propagandei în Guvernul Gigurtu; 1941 – patru luni Ministru al Propagandei în guvernul Ion Antonescu. Cărţi de poezie: 1906 – a publicat versuri încă din clasa a III-a de seminar în diverse reviste literare; 1916 „Şesuri natale”; 1920 „Darurile Pământului”; 1921 „Privelişti fugare”; 1925 „Cântecele patriei”; 1932 „Ţara de peste veac”; postum, 1990 „Şoim peste prăpastie”, versuri create în temniţele Aiudului, unde a fost închis 15 ani de către „apostolii urii” ai comunismului. Cărţi de teologie: Dostoievski şi creştinismul rus; Cursuri de mistică ortodoxă şi mistică germană; Nostalgia paradisului. Alte volume: Puncte cardinale în haos; Ortodoxie şi Etnocraţie; Spiritualitatea poeziei româneşti; Zile albe, zile negre. Memorii 1889-1944.

 

Autor: Nichifor Crainic

Titlu: Pribeag în ţara mea. Sub mască. Memorii  23 august 1944 - 24 mai 1947

Editura Floare Albă de Colţ

An aparitie: 2015

ISBN 978-606-93984-0-1

Pagini: 192

Format: 13x20 cm

 

Preţ: 18 lei

COM_COMMENTS_COMMENTS_COUNT

Caractere rămase

Cancel or